Post-ul ăsta al lui Sorin m-a provocat într-un fel să atac un subiect pe care de mult timp încerc să îl evit – și anume criza economico-financiară care a afectat/afectează/va afecta România. Nu m-am băgat în subiect până acum pentru că mi se pare că este un subiect ultra-discutat și para-comentat.
Punctul meu de vedere relativ la problema crizei financiare, respectiv economice este următorul: în scurt timp după alegeri și după trecerea sărbătorilor de iarnă, după ce ne vom trezi din aburii beției de revelion și ne vom fi tratat indigestia specifică sezonului o să ne lovim de efectele concrete ale crizei și o să începem să tragem ponoasele. Argumentele punctului meu de vedere sunt următoarele:
- pentru moment cei care lansează tot felul de avertismente sunt considerați de către marea masă drept niște alarmiști care vor să sperie lumea
- românii sunt analfabeți din punct de vedere economic. Nu pot gândi mai departe de ziua de azi și, cu atât mai puțin, cred că ce se întâmplă la vecinul nu-i afectează în nici un fel. Ba mai mult, moartea caprei vecinului este un motiv de bucurie.
- românii sunt inconștienți. Chiar dacă cineva le-ar demostra cu argumente solide că ar fi bine azi să se mai abțină pentru ca mâine să nu moară de foame 9 din 10 ar considera că “știu ei mai bine ce fac” și ar proceda exact invers.
Aud destul de multe voci care susțin că povestea asta cu criza e o făcătură, ceva artificial venit din Vest de la ăia bogați, un motiv să ne mai exploateze pe noi săracii. Majoritatea nu pot înțelege cum îi poate afecta pe ei faptul că băncile limitează creditarea – ce-i privește pe ei chestia ata, pentru că vorba ceea, peste 90% din români sunt proprietari pe locuințele lor deci nu-i privește ce se întâmpla cu creditul ipotecar, veniturile marii majorități vin din salarii și pensii – surse considerate drept sigure – e treaba angajatorilor și a statului să aibă de unde să dea banii și mare parte din economie se bazează pe comerț (iau cu un leu și vând cu doi, cât timp avem cash-flow nu se pune problema de finanțarea afacerii prin credit bancar).
În plus, după ce că nu înțeleg chestiunile de mai sus asta, românii sunt și unii dintre cei mai proști consumatori din Europa, dacă nu chiar din lume. De ce? Pentru că sunt dispuși să-și cheltuie toate veniturile, ba chiar să apeleze la credite de consum pe tot felul de fițoșenii pe care în mod normal nu și le-ar permite (telefoane mobile scumpe, “plasme”, etc), nu se uită la preț când vine vorba de “obligații” (bradul de Crăciun se cumpără chiar dacă va costa 500 sau 1000 lei, de pe masa de sărbători nu pot lipsi sarmalele și friptanele de porc + băutura aferentă nici dacă kilul de carne și sticla de vin ajung 100 de lei) și nu au o problemă cu faptul că aceste slăbiciuni le sunt exploatate la maxim de către comercianți. Trendul general este ca în luna decembrie să se cheltuiască excesiv (salariile, primele de “porc” care sunt considerate ca obligatorii de primit, banii puși la “ciorap” și, dacă e nevoie, chiar să se bage în ceva credite micuțe doar doar să ajungă banii pentru niște “sărbători adevărate”). Ce-o să fie în ianuarie, Dumnezeu cu mila, om vedea la vremea respectivă și oricum “ne descurcăm” că suntem deștepți.
Rețeta după care bănuiesc eu că se va instala criza în România – cu părerea mea de neavizat – va fi următoarea:
1. în decembrie se va cheltui enorm (ca și în ceilalți ani), foarte mult fără rost. Vor fi destui care-și vor neglija alte obligații de plată (rate, cheltuieli cu utilitățile, etc) doar pentru a putea dispune de cât mai mulți bani de “spart” de sărbători
2. din ianuarie încolo toți cei care se încadrează la pct. 1 vor trebui să-și plătească datoriile, deci vor începe să “strângă cureaua”. Datorită crizei financiare (care a cauzat creșteri puternice la dobânzile la credite) cei care au avut rate de plătit și le-au amânat vor avea de dat înapoi mult mai mulți bani, iar creditorii vor apela mult mai repede la recuperatorii de creanțe și nu vor avea răbdare să aștepte prea mult dupa debitori. Consumul va scădea foarte puternic (cum se întâmpla și până acum în primele luni din an) – deci multe firme vor avea probleme grave de cash-flow.
3. problemele de cash-flow ale firmelor, impreună cu dificultățile crescute de a obține credite, vor duce în prima fază la întârzieri de plăți ale taxelor către stat și a salariilor către angajați, si chiar la multe falimente. La acest moment putem spune că se intra puternic în criză: mulți oameni nu-și vor mai primi salariile sau își vor pierde locul de muncă, statul va fi în criză de venituri și ar putea ajunge în imposibilitatea de a plăti subvenții, salarii la bugetari și chiar pensii, iar pe fondul crizei internaționale nici nu va avea de unde să se împrumute pentru a se scoate din groapă. Abia atunci vor pricepe și românii că atunci când se vorbea de criză nu erau doar niște vorbe goale.
Nu am pretenția că analiza mea e una extrem de pertinentă d.p.d.v economic, dar ăsta este un scenariu care mie mi se pare destul de verosimil și care, dacă situația nu este ținută bine sub control, ne poate duce înapoi la situația din anii ’90.