hash.ro - ITistu’ de dreapta

PNL și UDMR au anunțat public și sunt pe cale să și oficializeze faptul că în turul doi vor susține candidatura lui Mircea Geoană. Se împlinește astfel un alt vis al lui Băsescu, și anume să se poată prezenta ca “singur împotriva tuturor”. Se inversează rolurile din turul doi din 2004, deoarece se pare că toate forțele politice importante din România se coalizează împotriva celui care a ieșit pe primul loc în turul 1.

Situația asta îi convine cred de minune lui Băsescu, deoarece îi lasa foarte mult spațiu de manevră pe temele pe care și-a construit întreaga campanie: lupta împotriva majorității netransparente din Parlament, majoritate care “refuză să se reformeze”. Băsescu va apărea acum în rol de cavaler pe calul alb, ale cărui idei sunt validate de popor în proporție de 75-80%, și care trebuie singur să lupte cu balaurul cu șapte capete întruchipat de PSD+PNL+UDMR+care s-o mai aduna.

Am putea spune că, din punct de vedere moral, PNL-ul și-a ținut promisiunea de a nu negocia cu Băsescu și cu partidul prezidențial portocaliu. Și-a ținut de asemenea promisiunea de a încerca să cimenteze actuala majoritate parlamentară și planul acesteia de a încredința rolul de premier lui Klaus Johannis. Prețul plătit va fi destul de mare pe termen scurt, deoarece toată lumea va interpreta acestă susținere drept o alianță cu PSD-ul.

Băsescu cred că jubilează. Sunt convins că nici o alianță cu PNL-ul nu i-ar fi putut servi interesele electorale mai bine în ziua de azi. Nefiind legat de nici un fel de înțelegere cu X sau Y, va putea să își desfășoare campania dupa bunul plac, va putea să lanseze acuzații și să arunce cu noroi în absolut oricine nu este de partea lui.

Se poate spune că Geoană a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a crea toate premisele îndepărtării lui Băsescu de la Cotroceni, dar acum urmează partea cea mai grea: să-i convigă și pe alegători. Sunt aproape convins că la ora asta cel puțin jumătate din cei care l-au votat pe Crin Antonescu sunt deciși să nu mai meargă deloc la vot pe 6 decembrie.

Ei bine, a trecut și primul tur al prezidențialelor și avem deja un rezultat clar (BEC-ul a centralizat aprox 97% din voturi): Băselul și cu Geoană merg în turul doi, fiecare cu puțin peste 30%, Crin pe poziția a treia cu 20% și restul cu procente neglijabile. Una peste alta, cu toată agitația și pasiunea stârnită înainte de alegeri, rezultatele au fost cele așteptate.

S-a reconfirmat care este situația politică în România la acest moment, la carma statului se află două partide cu o evoluție constantă in ultimii ani (PSD și PNL) și un personaj, Traian Băsescu. Comparând cu alegerile generale din 2008 putem observa cu ușurință că ierarhia e identică, iar scorurile suficient de asemănătoare. Un plus de câteva procente a reușit sa acumuleze Crin Antonescu, prin faptul că a reușit să atragă de partea sa destul de mulți dintre cei care erau scârbiți de tot ceea ce înseamnă politică în România.

Cred că singura surpriză plăcută a zilei de ieri a fost prezența ridicată la vot (54-55%). În rest am avut parte de obișnuitul circ legat de fraudele electorale, problemele de organizare, etc. Ziua s-a încheiat cu obișnuitele declarații “la cald” date de principalii competitori la ora închiderii urnelor și a publicării exit-poll-urilor:

- Băsescu s-a lăudat cu succesul referendumului și a luat accederea în turul doi ca pe îndeplinirea unei simple formalități, iar apoi a declanșat campania electorală prezentându-și planul pe termen scurt, și anume acela de a instala un nou guvern și de a impune Parlamentului “voința poporului”

- Geoană, al doilea competitor care intră în turul doi, a mulțumit alegătorilor și s-a lansat în campania de a atrage de partea sa pe toți cei care sunt anti-Băsescu

- Antonescu a fost supriza cea mai puțin plăcută din punctul de vedere a reacției la cald, deoarece fie sub presiunea emoțiilor, fie prost informat de către staff-ul său, a comis eroarea de a acuza televiziunile și institutele de sondare a opiniei de manipulare prin publicarea exit-poll-urilor. Problema cea mai mare a lui a fost că, din păcate, rezultatele date de BEC sunt în mare aceleași cu cele ale exit-poll-urilor, ceea ce îl pune într-o lumină extrem de proastă (reacții din categoria Vadim sau Băsescu). Prin acel discurs nefericit de ieri sunt convins că a pierdut destul de mult la capitolul imagine, deoarece va rămâne cu eticheta unui politician care nu știe să piardă cu demnitate și se agață de speranțe deșarte (e aproape imposibil ca toate cele 4 exit-poll-uri să te dea la 10% în spatele locului doi și să crezi că absolut toate sunt falsificate…)

Din punctul meu de vedere, ziua de 22 noiembrie 2009 este una din cele mai negre din istoria recentă, din următoarele motive:

- FSN-ul a înregistrat o nouă victorie zdrobitoare – peste 60% din voturi au mers în acea direcție

- soarta alegerilor a fost din nou pecetluită de voturile celor mai prost informați și ușor influențabili, și anume de votanții din mediul rural și din orașele mici

- o prezența bună la vot din partea electoratului care ar trebui să formeze clasa de mijloc (mediu urban, studii superioare și venituri medii sau peste medie) nu a putut compensa masele de ignoranți care au votat așa cum li s-a spus că “e bine”

- mizeria de referendum a lui Băsescu s-a soldat cu rezultate dezarmante – peste trei sferturi din alegători au fost de acord cu ideea președintelui de “reformă” a Parlamentului.

Legat de referendum, sunt tare curios dacă vreunul din cei care au votat DA poate da un argument logic pentru care Parlamentul Unicameral cu maxim 300 de deputați e mai bun decât cel bicameral de azi sau decât un ipotetic parlament tri,quad, n-cameral cu 500, 1000 sau 2000 de parlamentari. Sper să nu aud ideea că “așa e mai ieftin și facem economie”… Se pare că peste trei sferturi din cei care s-au prezentat ieri la urne nu realizează că “reforma statului” nu se face la modul heirupisto-băsescian, ci prin îmbunătățirea legilor de organizare a instituțiilor și clarificarea atribuțiilor pe care fiecare le are. Chestiunile astea sunt suficient de complexe încât să nu poată fi rezolvate prin a răspunde “DA” la două întrebări ale președintelui.

În cazul în care încă nu ați înțeles la ce a servit referendumul de ieri, vă dau mai jos un citat din discursul lui Băsescu de aseară: “Ceea ce cer eu Parlamentului imediat e să convoace de urgenţă comisia parlamentară pentru revizuirea Constituţiei care să exprime voinţa suverană a poporului român. Românii le-au spus: dragi parlamentari, preşedintele are dreptate. Asta vrem noi şi el v-a spus ce vrem noi.”.

În concluzie, putem spune că în mod incontestabil ziua de ieri a fost un moment de glorie a lui Băsescu și un nou pumn în bot pentru cei care se zbat pentru a crea o clasă de mijloc, cei cărora li s-a demonstrat încă odată cine are puterea în România.

Azi se termină (în mod oficial) campania electorală pentru primul tur al alegerilor pentru Președenția României, așa că o să-mi permit să trag câteva concluzii asupra celor întâmplate.

Cred că cea mai bine construită campanie (super expunere, mesaje de impact) a avut-o Băsescu. E evident faptul că a avut la dispoziție întreaga mașinărie de propagandă portocalie, și o să dau un singur exemplu, care îmi e la îndemână, și anume Brașovul, “păstorit” de primarul pedelist Scripcaru:

1. în tot orașul, oriunde ai privi vezi cel puțin 2-3 afișe electorale cu Băsescu, ori cele de “hai la referendum” ori cel cu “basescu tine cu noi”, “basescu lupta pentru tine” etc. Cred că 9 din 10 afișe electorale prezente peste tot în oraș sunt cu fața lui Băsescu.

2. am primit doua vizite din partea unor tinerei echipați în portocaliu și blindați cu materiale promoționale cu Băsescu, tinerei care mai întâi mi-au spus că “Domnul primar Scripcaru vă așteaptă să votați la referendum” iar apoi că “Domnul Scripcaru vă așteaptă duminică la vot”.

Ceilalți candidați cu șanse la turul doi, și anume Antonescu, Geoană și Oprescu aproape că nu s-au văzut (mă refer aici punctual la situația din Brașov). Atât echipele PSD, cât și cele PNL s-au rezumat în a se fâțâi prin oraș cu nișțe mașini echipate cu megafoane din care urla un discurs sec și o remorcă cu două afișe ale candidaților. Afișele electorale ale tuturor erau la fel de seci, de tipul “Xulescu președinte”, și cam atât.

Cam așa s-a văzut campania la nivel local. Nimic nou, eterna schemă în care cel de la putere (în cazul de față Băsescu) este peste tot, iar restul se înghesuie să-și lipească afișele unii peste alții.

Trecând apoi la modul în care a decurs campania la televizor (acolo unde contează cel mai mult, pentru că mi-e greu să cred că mai votează cineva în funcție de fața pe care-o vede pe un stâlp sau panou), aici putem să identificăm două etape: prima parte, în care părea că tripleta Antonescu-Geoană-Oprescu ar fi într-un fel aliați împotriva inamicului comun, Băsescu, și o a două parte, cea mai recentă, în care se pare că obiectivul s-a schimbat, și scopul este ca unul din ei să prindă a doua poziție care să-l ducă în finală alături de Băsescu. Cred că această ultimă mișcare este una extrem de proastă și că îl va avantanja pe Băsescu, care de-abia așteaptă ca Geoană și Antonescu să se bălăcărească în ultimul hal pentru a putea să-i racoleze pe cât mai mulți din votanții celui care nu ajunge în turul doi.

Sunt tare curios să văd ce va aduce mult trâmbițata confruntare din seara asta (în cazul în care se va mai face), dar sunt aproape convins că va fi un mare bâlci la care cei trei nu vor face nimic altceva decât să își lanseze reciproc diverse acuzații. M-aș încumeta chiar să speculez cam care vor fi “plăcile” fiecaruia dintre cei trei:

- Băsescu va merge pe ideea ca restul se opun reformării statului și va înfiera alianța “netransparentă” PSD-PNL din Parlament, alianță mârșavă care a dat jos cel ma performant guvern (Boc II) și n-a vrut să investească guvernul Croitoru

- Antonescu va acuza, pe bună dreptate, guvernarea execrabilă din 2009, guvernare patronată de Băsescu și girată timp de 9 luni de către Geoană

- Geoană se va lega de modul în care PSD-ul a fost mazilit din Guvern și la măsurile luate între 2004 și 2008 (timp în care PSD-ul a fost în opoziție)

In orice caz pot spune că sunt dezamăgit de modul în care au decurs lucrurile, și că mă așteptam la mult mai multe mai ales din partea candidatului meu favorit, Crin Antonescu. Mă așteptam la mai multe confruntări între candidați, la un război al ideilor, la o competiție între programe, etc. E clar că am avut eu așteptări mult mai ridicate decât nivelul candidaților.

Mi-a explicat Băselul cum stă treaba cu “trăitul bine”. Uite-aici pe HotNews.

Rețeta e simplă, să aștept un pic, vreo 15-20 de ani (evident cu condiția să-l votez acu pe el și pe ăia pe care o sa mi-i recomande el ulterior).

Bă dom’ președinte, dă-o mă dracu’ de treabă, nu puteai să zici așa in 2004? Că io am fost mai prost, și mă așteptam să trăiesc bine acu, nu peste 20 de ani… Trebuia să zici frumos, “Să trăiți bine în 2024-2029!”.

Revenind la lucruri serioase, am impresia că nenea ăsta a luat-o razna complet. Toată lumea nu știe cum să se târâie de pe-o zi pe alta, nimeni nu știe ce va veni într-o săptămână sau într-o lună, doar Băsescu face acum proiecții pe 15-20 de ani.