o săptămână, ~4000 km

• weekend-ul 2-3 august – drum Brașov-Munchen. No comment
• 4-5 august -Munchen, oraș superb, poți sta acolo și o lună fără să te plictisești. Una din cele mai noi atractii este complexul BMW Welt – BMW Museum. Impresionant.
• 6-7 august – Berlin – de asemenea un oraș superb, o adevarată capitală europeană care are foarte multe de oferit (zeci de muzee, sute de galerii de artă, zeci de monumente și locuri încărcate de istorie).
• 8-9 august – Praga – impresionant prin miile de monumente din epoca medievală excelent conservate.
• 10-11 august - drum Praga-Brașov. Traficul de coșmar începe de la Oradea și nu se mai termină.

Câteva concluzii:

• venind de la Vest la Est se văd clar cicatricile lăsate de comunism. Atât în Berlinul de est cât și Praga am văzut clădiri și zone cu o arhitectură tipic comunistă (colecții de blocuri de beton gri, înghesuite, cu ferestre mici și aspect dezolant).
• în țarile prin care am trecut (Germania, inclusiv fosta Germanie de Est, Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria) se lucrează în draci. Am rămas impresionat de modul în care se schimbă lucrurile mai ales în Ungaria (țară pe care am tranzitat-o de multe ori în ultimii 3-4 ani), pot spune că cel puțin în privința infrastructurii au realizat în acești ultimi ani mai mult decât a făcut România de 30 de ani încoace.
• odata revenit în România te lovești de:
  • foarte multă nesimțire (în trafic, în servicii, etc)
  • dezordine și mizerie, mult mai mult decât în celelalte state foste comuniste
  • lipsa acută a infrastructurii, viteza medie de deplasare cu mașina fiind de aproximativ 60 km/h

Ceea ce este tragic e că, în timp ce în jurul nostru vezi cum lucrurile evoluează în direcția bună, impresia pe care o lasă România este că se bate pasul pe loc. De ani de zile nu s-a construit nici un petec de autostradă, orașele mari se sufocă (dezvoltarea la noi se face aglomerând maximul de clădiri pe minimul de spațiu), iar nivelul de nesimțire al românilor e în continuă creștere. Traficul în totalitatea lui este cel mai infect din câte am văzut, în cei aproape 4000 km parcurși singurul loc unde am stat blocat în trafic a fost în Florești, la intrarea în Cluj, duminică la 10 noaptea, unde era o coadă pe câțiva kilometri pentru că la un moment dat drumul se îngusta. Pe toată porțiunea de drum unde traficul era blocat nu am văzut nici măcar o mașină de poliție, fiecare făcea ce-l tăia capul (mers pe contrasens, forțate depăsiri pe dreapta ignorând marcajul, etc).