Leacul durerii politichie

Lecția de guvernare BăseBoc

19 Mai 2010

Avem următoarele:

– una bucată președinte, Traian Băsescu, reales în 2009

– una bucată imitație ieftină de prim ministru, Emil Boc, demis în 2009 prin moțiune de cenzură și reinstalat în funcție de sus-numitul președinte

– una bucată Parlament în care, teoretic, opoziția (PSD + PNL) e “majoritară” și e împotriva măsurilor pe care Guvernul vrea să le ia.

Cum se guvernează o țară ca asta, mai ales în situația maro în care se află (acord cu FMI, criză economică, etc)? Foarte simplu! Să luam ca exemplu pachetul de măsuri de austeritate de care s-a discutat atât în ultima săptămână:

Etapa 1 – Băsescu discută cu reprezentanții FMI, stabilește conținutul pachetului de măsuri pe care să le ia Guvernul, apoi se afișează la TV și explică poporului cum stă treaba. Pentru a liniști poporul, îi spune că respectivul pachet de măsuri nu va fi pus în aplicare decât dupa ce CES-ul (de care până acum nu auzise mai nimeni) nu își va da binecuvântarea.

Etapa 2 – Reprezentanții guvernului se dau de ceasul morții să explice pe la TV cum că ce-a stabilit președintele cu FMI e singura și cea mai bună soluție ce poate fi luată în situația de față. Opoziția e ca de obicei prinsă cu pantalonii în vine și se bâlbâie, fără să fie în stare să dea o replică corespunzătoare guvernului și, mai rău, fără să convigă pe cineva că ar avea vreo alternativă la cele propuse de președinte și asumate, de voie, de nevoie, de guvern.

Etapa 3 – Se întrunește CES-ul (niște neni care cică îi reprezintă pe guvernanți, pe privați – patronate și pe angajați – sindicatele și care, brusc, se transformă temporar dintr-un organism cu rol consultativ în unul cu rol decizional), discută și nu stabilește nimic. Așa bine e structurat respectivul consiliu încât atunci când i se cere un aviz pozitiv sau negativ asupra oportunității unor măsuri răspunde prin “nici un aviz”. Nici pozitiv, nici negativ. În concluzie, CES-ul este degeaba, bun doar de aruncat praf în ochii “poporului”.

Etapa 4 – Sindicatele se irită, se turează, amenință cu greve și mișcări de stradă și într-un final scot vreo 30 000 de oameni  în Piața Victoriei care cer demisia guvernului. Rezultatele nu întârzie să apară, nici nu s-a făcut bine liniște în piață și deja premierul ne informează că Guvernul se pregătește să trimită la Parlament proiectul de lege prin care își asumă răspunderea pentru pachetul de măsuri de austeritate, exact în forma în care au fost ele anunțate de președinte la televizor.

Etapa 5 – mâță moartă este pasată din curtea Guvernului în cea a Parlamentului, care are două variante: ori adoptă o moțiune de cenzură și dă jos guvernul, ori lasă lucrurile să meargă înainte. Faza cu moțiunea de cenzură au mai facut-o anul trecut, și am văzut cu toții care a fost rezultatul – Guvernul Boc a fost demis, interimatul a fost asigurat de Guvernul Boc până când, într-un final, Guvernul Boc a fost reinvestit în funcție. Eficiență zero.

Și uite așa vedem că, în câteva zile, maxim 2- 3 săptămâni, niște idei debitate de Băsescu la televizor se transformă în lege. Cam așa este guvernată România în anul 2010.

Articole similare

3 Comments

  • Reply sorin 20 Mai 2010 at 5:52 pm

    singurul posibil comentariu care-mi vine in minte este legat de puncul 5 şi anume cel cu mâţa moartă : guvernul este pus acolo de către mult-iubitul parlament, care, dacă vrea, poate invalida guvernul. dacă îl invalidau pe boc de 3 ori, aveam anticipate (o cheltuială de-a-m-pixu, ce-i drept) şi implicit un nou parlament poate cu o majoritate mai clară, şi care putea pune un guvern serios. şi acum, parlamentul poate invalida decizia guvernului, şi poate veni cu o propunere (proiect de lege) mai bună.

  • Reply hash 20 Mai 2010 at 6:21 pm

    Guvernul este pus acolo de Băsescu, și “girat” de parlament. Mai e încă un aspect, chiar dacă se fac alegeri anticipate și, presupunem prin absurt, PDL-ul nici nu ar mai intra în parlament, asta nu l-ar împiedica pe Băsescu să-l propună ca prim ministru tot pe Boc și iar pe Boc și încă odată pe Boc și tot așa.

    În constituția noastră există acel punct care spune că președintele desemnează primul ministru, iar acesta face un guvern cu care se prezintă la parlament pentru votul de investitură. Și mai spune că dacă nu se poate forma un guvern din două încercări, atunci parlamentul se dizolvă și se fac alegeri anticipate. Poate ar fi fost mai bine să fie invers, și după a doua ratare cel care să plece să fie președintele, pentru că nu a fost în stare să desemneze un prim ministru capabil 🙂

    Chestia cu alegerile anticipate e o sperietoare pentru toți, pentru că nici unui parlamentar, și cu atât mai puțin președintelui nu le convine ca mandatul câștigat să fie mai scurt decât cei 4 (respectiv 5) ani ;).

    Oricum o luăm, la ora asta președintele are “the upper hand” în situația în care parlamentul îi demite guvernul, și am văzut chestia asta foarte clar în 2009. Parlamentul nu are alt rol decât să aprobe sau să respingă guvernul propus.

  • Reply Zeciuiala! « 26 Mai 2010 at 7:31 pm

    […] mai vrea neshte pareri, daca nu va e cu suparare, sa facem dezbatere mancatzash: Tizu, Hash, […]

  • Părerea ta