Leacul durerii politichie

O fi politica curvă, da’ economia e și mai și

10 Iunie 2010

Apar din ce în ce mai mulți economiști, de la cvasi-necunoscuți până la personalități recunoscute, care își dau cu părerea asupra monedei EURO și a politicii economice a Germaniei. Mai mult decât atât, acești distinși domni dau și sfaturi legat de ce ar trebui să facă Germania în legătură cu EURO.

Există două curente de opinii:

1. zona EURO să dispară și fiecare să revină la moneda națională

2. să se restrângă zona EURO în sensul în revenirii Germaniei la marcă.

Motivația pe care o dau toți acești economiști este că Germania este un element “destabilizator” în zona euro, în sensul că influența economiei germane este prea mare și din cauza asta statele PIGS nu-și pot rezolva problemele de deficit prin artificii financiare (devalorizarea monedei, etc). Mai mult decât atât, s-a mers până acolo încât să se spună că Germania este de vină pentru faptul că atât statele PIGS și altele din zona euro nu sunt competitive pe piață.  Cu alte cuvinte, Germania este de vină pentru faptul că are cea mai eficientă economie și cea mai ridicată productivitate din Europa. Soluția dată de acești economiști e simplă și sună cam așa: să revină Germania la marcă, restul să rămână la euro iar euro să se devalorizeze suficient față de marcă pentru ca produsele “prea scumpe” în euro să se “ieftinească” în mărci și dolari și astfel exporturile noii zone euro restrânse să crească. Ulterior, atunci când “dezechilibrele” acestea de competitivitate s-ar rezolva (adică cel mai probabil niciodată), Germania ar urma să revină din nou în zona euro.

Teoria sună bine, dar domnii economiști pierd din vedere un lucru extrem de important și anume interesul Germaniei în toată ecuația. Istoria ne învață câteva lucruri foarte simple și clare:

1. moneda euro a apărut la insistențele Germaniei și ale Franței (cele mai puternice economii din actuala zona euro)

2. cea mai mare partea a costurilor cu introducerea monedei unice europene (cam 60%) au fost suportate de Germania

Efectele introducerii monedei Euro au fost și ele evidente: produsele “made in Germany” au devenit mult mai accesibile tuturor celor din zona euro, banii s-au mișcat mult mai ușor (în special dinspre băncile germane și franceze spre cele din tările cu economii mai “subțiri”). Toată lumea a fost mulțumită: statele puternice (Germania în special) și-a creat o piață de desfacere aproape ideală, statele mai puțin puternice au putut să atragă capital și să se dezvolte și totul a fost minunat până la venirea crizei. Odată cu criza financiară, mai toate statele care “trăiau” mai mult “pe credit” decât pe ce producea economia națională au început să se confrunte cu o lipsă acută de bani. Mai mult decât atât, toate aceste țări au simțit pe propria piele ce înseamnă să fi legat de o monedă pe care n-o poți controla, deoarece ce mai lejeră “ieșire” pentru ele ar fi fost să devalorizeze moneda națională.

Situația în care sunt azi țările PIGS poate fi sintetizată în felul următor: le-a plăcut să treacă la euro “pe barba” Germaniei, le-au plăcut banii băncilor și turiștior nemți, le-a convenit să cumpere produsele nemțești iar acum, când toată lumea vede că nu fac față pe piață ar vrea ca tot Germania sa fie cea care să dea înapoi și să-și reducă influența.

Articole similare

3 Comments

  • Reply dromichaetes 10 Iunie 2010 at 4:27 pm

    pai, da, tot za germans sunt de vina.

  • Reply hash 10 Iunie 2010 at 4:30 pm

    da, mereu “alții” sunt de vină, și în general de vină îs ăia la care “le merge bine” 😉

  • Reply sorin 10 Iunie 2010 at 11:19 pm

    păi nu ştii că tot pe calul breaz trebuie tras?

  • Părerea ta