pamflet politichie

Oglindă oglinjoară, cine-i cel mai mare mincinos din țară?

29 Ianuarie 2009

Până nu de mult răspunsul era simplu, repetat de trei ori pe zi de personaje de pe la Cotrocei, respectiv de pe aleea Modrogan: Tăriceanu. Tăriceanu ne mințea cu nerușinare prin toamnă că nu are bani de salarii la profesori, că situația bugetului se deteriorează, că in 2009 vine criza peste noi. Alături de Tăriceanu evident era băgat Patriciu, “antenele” și toți “găozarii” de jurnaliști care făceau tot felul de previziuni sumbre și își permiteau să conteste viziunea marelui cârmaci și a gărzii portocalii.

Ei bine, au trecut alegerile, s-a format coaliția de 73%, formată din partide care se lăudau fiecare în parte cu cel mai beton program anticriză, programe din care zic ei că s-a ales “spuma” și s-a format minunatul program de guvernare care ne va duce pe culmile prosperității. S-a instalat guvernul autointitulat “cel mai responsabil guvern de dupa ’89”, s-au ales cei mai capabili (?!?) și “curați” (?!?) miniștri, și s-au pornit pe treabă, sub blânda și preocupata oblăduire a Președintelui României.

Acum s-a făcut o lună și ceva de când acești distinși domni, profesioniști, responsabili, preocupați de soarta țării, blindați cu un super program de guvernare s-au instalat în funcții. A venit vremea să demonstreze de ce sunt în stare și, mai ales, să arate poporului cât de prost a fost gestionată țara înainte și cât de minicinos era Tăriceanu și ai lui. Dar, surpriză, s-a întâmplat întâmplarea, elementul “neprevăzut”: s-au prins că e criză. Ei, ca niște profesioniști ce se află, n-aveau de unde să știe de chestia asta acu două-trei luni când erau în campanie si promiteau marea cu sarea. Drept urmare, prin intervenția elementului neprevăzut, se schimbă foaia: adio relaxări fiscale (vezi povestea cu TVA la alimente), adio creșteri salariale și de pensii (vezi povestea cu înghețarea lor pe 6 luni), adio x și adio y. Aproape că îi aud în câteva zile că mai se taie și din kilometrii ăia de autostradă promiși și că taxa auto e de fapt utilă.

Acum întrebarea care se pune, pentru toți cei care sunt acum la guvernare, ăia mulți, începând cu Băsescu, Geoană, Boc și terminând cu ultimul parlamentar al coaliției: bă voi chiar sunteți atât de proști sau doar mințiți cu mult tupeu? Dacă chiar sunteți atât de proști atunci e cam nasol de țara asta, așa că eu sper că sunteți doar niște mincinoști tupeiști.

Acestea fiind spuse, propun un top al mincinoșilor de mare succes care sunt acum la putere:

Marele premiu – nimeni altui decât Băselul, pentru arta cu care știe să se sucească (vezi poveștile cu salariile profesorilor, prăbușirea fondului de pensii, ordonanța 230 – asta ca să nu amintim decât de cele foarte recente)

Locul 1 și-l împart frățește domnii Boc si Geoană, ca demni conducători ai coaliției de guvernare și semnatari ai acelui program de guvernare care deja e bun de aruncat la gunoi

Restul de locuri rămân vacante, având în vedere că în afara celor de mai sus nimeni nu s-a prea remarcat cu ceva notabil, exceptând-o pe tanti Nuți de la turism, cea mai plină de inițiativă persoană din guvern 😉

Articole similare

2 Comments

  • Reply khris 29 Ianuarie 2009 at 7:58 pm

    Inca de la investire, mi-am propus sa am incredere in guvernul Boc, pe principiul ca nu el va conduce guvernul ci Basescu, iar de succesul noului guvern depinde obtinerea unui nou mandat de presedinte. Deci, Basescu nu are alta alternativa decat sa ne demonstreze ca poate.
    Bine, asta nu inseamna ca guvernul nu trebuie criticat 🙂

  • Reply hash 30 Ianuarie 2009 at 9:22 am

    Hmm, obținerea unui nou mandat de președinte nu e chiar condiționată de succesul guvernului sau al alianței. Cred că am mai expus “teoria” și într-un comment la tine pe blog, dar e foarte posibil ca un eșec răsunător al guvernării celei “bazate” să aducă două lucruri:
    – modificarea constituției în sensul acordării de prerogative extinse președintelui, pentru ca acesta să poată participa activ la actul de guvernare
    – realegerea lui Băsescu pentru ca acesta să aibă ocazia “să ne arate” cam ce ar fi putut el face și în primul mandat dacă atribuțiile lui nu ar fi fost limitate de Constituție.

    Dacă ne aducem bine aminte o manevră similară a făcut când a câștigat al doilea mandat de primar general al Bucureștiului, eșecurile primului mandat au fost puse pe seama consiliului (unde primarul nu avusese susținere politică).

  • Părerea ta