Ieri s-a născut un mic monstruleț politic, după părerea mea un FSN reloaded, cu față aparent mai puțin comunistă decât cel al anilor ’90 și cu ceva mai multă susținere din Parlament decât avea formațiunea lui Iliescu la vremea aceea. Motivul nașterii acestei noi coaliții este simplu: așa a vrut Băsescu. Degeaba încearcă unii să-i acuze pe PNL, Patriciu sau Tăriceanu, artizanul acestei noi structuri a puterii este unul singur, președintele, singurul care poate dicta direcția în care să meargă PD-L-ul. Cea mai recentă dovadă, dacă mai era nevoie de vreuna, e vizita de lucru întreprinsa de Băse la sediul PD-L-ului unde i-a tras de urechi pe unii lideri (Blaga, Videanu și Berceanu) și le-a explicat clar la toți că e vremea să pună osul la treabă dacă vor ca Măria Sa Băsescu să candideze din partea lor.

Argumentul prezentat prostimii poporului este acela că la vreme de criză (pe care nimeni nu o va mai putea nega) e nevoie de un guvern puternic și stabil – iar puterea și stabilitatea izvorăsc din larga susținere parlamentară de care se bucură cele doua formațiuni (PSD+PC și PD-L). Este un model de intoxicare a publicului pe care Băse știe foarte bine să o realizeze: prezentarea unui amestec de adevăr (puterea guvernului stă într-adevăr în susținerea parlamentară) cu minciună (stabilitatea guvernului e la mila prezidențială, el i-a făcut, el îi omoară, depinde numai de toanele și interesele lui Băse).

Nu am nici o îndoială asupra următoarelor:

1. acest guvern va trece fluierând prin Parlament și se va instala comod la Palatul Victoria înainte de Crăciun
2. programul de guvernare va suna foarte frumos când va fi prezentat în Parlament și în fața presei
3. principiile care stau la baza realizării coaliției sunt unele sănatoase