Ce rahat mai mănâncă în ultima vreme niște distinși domni jurnaliști

În ultima vreme văd că anumiți jurnaliști (atât de pe la Realitatea cât și de pe la Antene) au devenit brusc preocupați de probleme socio-economice cu greutate, cum ar fi modul în care se cheltuie banul public. O intenție care ar părea una foarte înălțătoare, dar pe care profesioniști ai presei mioritice o transformă într-un fel de vânătoare de vrăjitoare, căutând pe cei care au cele mai mari salarii/pensii plătite de la buget și scoțându-i în fața clasei să fie urecheați, ori pe ei ori pe cei care într-un fel sau altul sunt responsabili de situație.

Doi din jurnaliștii care au reușit să mă enerveze bine de tot au fost, în ordine, Marius Tucă și Andreea Crețulescu. Primul și-a permis, cu nesimțire, să-i dea peste nas proaspetei doamne ministru al muncii pentru că aceasta și-a permis să catalogheze drept idee comunistă o propunere a unei colege de-a domnului Tucă. Din păcate domnul Tucă s-a băgat prost în discuție, pentru că în situația respectivă doamna ministru chiar avea dreptate, propunerea colegilor lui Tucă de la Antene era ceva de genul “haideți să facem creșterea pensiilor nu proporțional, ci diferențiat, astfel încât cei cu pensii mici să aibă creșteri mari iar cei cu pensii mari să nu beneficieze deloc”. În traducere liberă “să luăm de la bogați și să dăm la săraci” – tipul de haiducie comunistă pe care Iliescu o numea “solidaritate socială”.

De cealaltă parte, la iRealitatea, tanti Andreea l-a luat la 11 metri pe un nene, Pavel Abraham, director general al ANA. Nu, nu este vorba de ANA are mere, ci de Agenția Națională Antidrog. Problema lu’ tanti Andreea era că nenea ăsta, plătit cu aproximativ 3000 de euro pe lună, câștigă cam mult. O altă problemă a acestei tanti era că angajații ANA au umblat cam mult prin străinătate, și altele de același calibru. Mie mi se pare că tanti asta ori nu gândește ce spune, ori i s-a dat un subiect pentru care era paralelă, ori pur și simplu încearcă să creeze senzațional din nimic. Să fiu sincer mie chiar nu mi se pare un salariu mare pentru o asemenea funcție care oricine ce-ar zice implică multă bătaie de cap, multă responsabilitate și chiar o doză destul de ridicată de risc. 

Eu sunt de acord că e treaba presei sa facă investigații și să informeze opinia publică, dar în situațiile de mai sus pot spune că au fost patetici și că nu și-au meritat salariile (sigur mai mari decât ale celor de la ANA).

Azi dimineață am auzit “dimineața dementă” reloaded – aka “Morning ZU”. La prima auzire pare a fi exact același format de emisiune (farsa la “și jumate”, multă prosteală din partea lui Buzdugan, etc) – sunt tare curios dacă matinalul va avea același succes ca și cel de pe 21. Probabil că da .

Site-ul lor (wordpress ) e deocamdata cam varză (merge din an în paști).

cine-s cei mai buni știriști din țară?

Răspunsul corect – PRO TV.

De ce?  Pentru că sunt singurii din presa de pe meleagurile mioritice care-au fost în stare să câștige un Emmy. Jos cu pălăria în fața oamenilor care au reușit această performanță (primul premiu Emmy câștigat de o televiziune din Europa de Est).

Nenea Băse s-a supărat. Iar. Și ce face el când se supără? Țup la televizor . De data asta s-a dus la postul național de televiziune (că nu degeaba are el cea mai mare acoperire, e plătit de la buget, etc.) – postul care are rolul de a informa cel mai obiectiv și corect pe tot românul.

Subiectele au fost două – așa ca înainte de campania electorală (nu, președintele nu se implică în campania electorală, că nu-i dă voie Constituția aia pe care pe care se jură că o respectă):

1. delimitarea de “înțelegerea” PDL-PRM
2. înfierarea trusturilor de presă care în nevrendincia lor mușcă din primul om al statului

M-am molipsit și eu de la Nenea Lars.

Ia uitați ce ne învață 9am:

Să înțelegem oare că ne aflăm în plin Prim Război Mondial? Sau cumva am ajuns în anul 2108 și eu nu m-am prins încă…

Inițial singura emisiune de pe Antena3 pe care o urmăream cu regularitate era Top Gear. Motivul? Chiar dacă emisiunile transmise în România sunt destul de vechi și Antena3 le mai și repetă – este singurul post unde poți urmări această emisiune (cel puțin pentru un beneficiar de pachet tv de bază de la eRDeeS).

Eh, acum de când am auzit că ceva emisiuni de la acest post au intrat sub tirul celor din CNA am devenit brusc interesat . M-am uitat în ultimele zile la cele două emisiuni (Sinteza Zilei și În gura presei) și zău dacă îi înțeleg pe cei din CNA și amenzile lor. Mie unul emisiunile mi s-au părut ok – Sinteza Zilei cel puțin mi se pare una din cele mai dinamice emisiuni politice de pe TV – iar mare parte din părerile exprimate în emisiune mi s-au părut suficient de bine argumentate.

Având în vedere și orele de difuzare (după 10 noaptea – când ajung și eu să mai văd un TV) pot zice că m-au câștigat de telespectator. Cel puțin deocamdată cât e agitația asta specific pre-electorală

http://life.hotnews.ro/stiri-birou-2387758-conditii-pot-citi-mailurile-serviciu-sau-chat-prietenii.htm 

 Articolul deschide o adevarata cutie a Pandorei (vezi comentariile) – si anume cea a legalitatii de a supraveghea activitatea angajatilor intr-o firma. Problema minunata este ca in Romania intr-adevar nu exista nici un fel de reglementari clare – ne putem baza pe doua principii:

- legea care incrimineaza accesul neautorizat la un sistem informatic

- conventia europeana ce protejeaza viata privata si corespondenta

Problemele care se pun sunt urmatoarele:

1. cel care poate autoriza accesul la sistemul informatic este angajatorul – proprietar al respectivului sistem informatic.  Angajatul ar trebui sa inteleaga ca “computerul lui” de la birou nu ii apartine, drept urmare tot ce se afla pe el este automat proprietatea angajatorului.

2. activitatile legate de locul de munca nu constituie viata privata a individului

Dupa cum se vede mai ales din comentariile adaugate de la articolul de pe HotNews exista acea parere generala cum ca angajatorul este un exploatator si ca saracul angajat este terorizat de acesta. Nimeni nu are taria sa recunoasca faptul ca angajatorii recurg la mijloace de supraveghere a angajatilor din motive obiective: de la cresteprea productivitatii muncii pana la asigurarea unor servicii de calitate catre clienti.