Via Cotidianul mai aflăm noutăți legate de cum merge treaba la Autostrada pan-galactică Transilvania. Dacă e să ne luam după nenii jurnaliști s-ar zice că treaba e destul de întunecoasă: după ce că lucrările avansează cu viteza unui melc paralitic (de n ani s-a ajuns la etapa la care au asfaltat un petec de vreo 9 km) s-ar părea că și mult lăudata calitate americană lasă mult de dorit.

O chestie din articol mi-a atras în mod deosebit atenția, și anume acea garanție de 2 ani a lucrărilor. Sper din tot sufletul că este vorba de garanție asupra stratului de uzură și nu garanție asupra structurii de rezistență a autostrăzii. Mi-e imposibil să cred că un pilon sau pod sau mai știu eu ce element de autostradă poate avea o garanție de numai doi ani. Este imposibil ca o lucrare de infrastructură să aibă o garanție comparabilă cu a unei chinezării electronice de doi lei.

Revenind la problemele de calitate problema mare e că cei de la Cotidianul afirmă că informațiile pe care le-au publicat vin din partea CNADR și a consultatului angajat de stat – care se presupune că și știu cum să facă verificările și recepția lucrărilor.